În 2023, una dintre cele mai frecvente intervenții chirurgicale pentru care pacienții au apelat la recuperare medicală la Enayati Medical City a fost ligamentoplastia încrucișatului anterior. ,,Ligamentul încrucișat anterior ( LIA) este unul din cele 4 ligamente mari ale genunchiului, având rol de stabilizator al articulației. Leziunile la nivelul LIA sunt de 4-8 ori mai frecvente în rândul femeilor decât al bărbaților în cadrul acelorași activități sportive, dar asta nu înseamnă că ruptura poate să apară doar la cei care practică sporturi”, atrage atenția dr. Mihaela Parnia, medic specialist Medicină fizică și Recuperare Medicală la Enayati Hospital.
Leziunile acestui ligament apar frecvent la cei care practică un sport ce presupune schimbări rapide de direcție, opriri și alergări repetate sau aterizări din săritură. De exemplu, schi, fotbal, rugby, baschet, gimnastică, arte marțiale sunt sporturi care prezintă acest risc. Potrivit medicilor ortopezi, 30% din leziuni apar ca rezultat al contactului direct cu un alt jucător sportiv sau cu un obiect. Însă 70% din leziunile LIA apar prin mecanisme fără contact direct. Și nu doar sportivii au acest risc. După vârsta de 40 ani, rezistența ligamentului încrucișat anterior scade și o simplă coborâre greșită a treptelor sau pășitul din neatenție într-o groapă poate produce lezarea LIA, o patologie care ține de ortopedie în primă instanță și care se poate solda cu reconstrucția ligamentului, după care ajunge la recuperare medicală.
Ce este reconstrucția ligamentului genunchiului?
Este o procedură efectuată artroscopic în cazul unei rupturi complete a ligamentului genunchiului, fapt care duce la instabilitate în mișcare, imposibilitatea de a efectua activități normale. Intervenția implică înlocuirea ligamentului cu o bucată de tendon sănătos recoltat de la pacient sau cu o grefă artificială ( se optează rar, mai ales la sportivii de performanță).
,,Indicația de ligamentoplastie depinde de gradul de instabilitate, de stilul de viață și de nivelul de activitate fizică practicată de pacient, cel mai important criteriu fiind nivelul de activitate. Vârsta pacientului NU este un criteriu, iar reconstrucția LIA s-a demonstrat că previne apariția timpurie a leziunilor degenerative ale genunchiului”, susține dr. Mihaela Parnia.
Recuperarea post-operatorie după ligamentoplastie este necesară și durează, de regulă, de la 6 la 9 luni. ,,Principalele obiective ale recuperării sunt controlul durerii și al inflamației, atingerea progresivă a mobilității complete, fără a pune în pericol grefa, refacerea forței musculare și redobândirea echilibrului și propriocepției. Pentru a avea rezultate la nivelul așteptărilor pre-operatorii, este necesară conștientizarea și asumarea procesului de reabilitare, pentru a preveni viitoare accidentări, dar și o funcționalitate deficitară în viața de zi cu zi ( durere, mers modificat, slăbiciune prin asimetrii musculare, blocarea genunchiului, gonartroza precoce, dureri de spate, etc)”, e de părere dr. Mihaela Parnia, medic specialist Medicină fizică și Reabilitare.
Protocolul de recuperare postoperatorie, evidence-based, are patru faze ale reabilitării. Durata variază în funcție de vârsta pacientului, de condiția fizică anterioară și de ritmul de vindecare individual.
,,Imediat postoperator primul scop al recuperării este protejarea grefei prin plasarea genunchiului într-o orteză mobilă care se fixează în extensie completă în primele 2-3 săptămâni. Orteza poate fi deblocată doar în timpul exercițiilor de kinetoterapie și poate fi scoasă doar câteva minute în timpul igienei personale, efectuată cu mare grijă pentru a preveni accidentările prin alunecare”, explică dr. Mihaela Parnia.
În etapele 1-3 pacientul va lucra cu un kinetoterapeut, pe baza planului întocmit de către medicul de reabilitare, pornind de la obiective încă din prima etapă cum este managementul durerii, edemului postoperator și a vindecării plăgii până la etapa a patra, unde vorbim de un protocol de întoarcere progresivă la activitatea sportivă/la activități normale de zi cu zi.
La finalul perioadei de recuperare, nu s-a terminat totul, fiindcă pacientul trebuie să fie conștient de importanța exercițiilor pe care trebuie să le efectueze în continuare, acasă.
,,Rezultatele optime se obțin dacă antrenamentele sportive ulterioare vor menține progresul făcut, dacă se va evita sedentarismul și se va îmbunătăți mecanica corectă a călcăturii și complexului genunchi-șold în timpul activităților de alergat, schi, sporturi cu pivotare. Cel mai important aspect din punctul meu de vedere este cel psihologic: răbdarea, perseverență și încrederea în resursele propriului corp. Acestea diferențiază cazurile de succes de cele anevoioase. Este necesară o complianță totală la protocolul de reabilitare, mai ales atunci când există acces la o echipă de recuperare bine pregătită și riscurile unei recuperări deficitare au fost clar explicate și asumate de către pacient”, precizează dr. Mihaela Parnia.
Referitor la diferențele dintre un pacient care urmează imediat programul de recuperare medicală și unul care nu face recuperare, medicul avertizează că redobândirea amplitudinilor de mișcare, a forțelor musculare, a coordonării, dar mai ales a neuropropriocepției implică un tip de exerciții analitice, progresive, care trebuie adaptate personalizat fiecărui pacient în parte, alături de implicarea întregului corp în restabilirea armoniei biomecanice.
,,Suntem adesea surprinși de cazuri operate impecabil, dar neadresate unui serviciu de reabilitare, unde pacienții acuză dureri și disfuncții restante, cu consecințe secundare la nivelul altor articulații conexe, mers deficitar care grăbește instalarea modificărilor degenerative, într-un cuvânt pacientul nu a reușit să obțină o calitate a vieții adecvată, deși intervenția chirurgicală în sine poate a fost un succes deplin”, precizează dr. Mihaela Parnia, medic specialist Medicină fizică și Recuperare Medicală la Enayati Hospital.
